Despre muzică

Muzica nu este pasiunea mea. Nu sunt în stare să ghicesc numele unor melodii după primele note, nu știu pe dinafară versuri și nu fredonez cu patimă hiturile verii.

Muzica a fost însă mereu prezentă în viața mea. La orele de dans, la spectacolele de teatru, opera, balet, în cafenele, cluburi sau chiar în metrou. Nu există zi în care muzica să nu fie parte din viața mea, fie că ascult o melodie linistitoare în căști, la birou, fie că pedalez ca o nebună la ora de cycling pe ritmul unei melodii energice. Muzica mă inspiră, îmi dă putere, mă calmează când sunt supărată, mă adoarme când sunt neliniștită sau mă trezește când sunt adormită.

R2730db_ce1d34a0-8d9e-47b9-bf0c-8917addf7159

Au fost nenumărate momente când m-am simțit slăbită și melodiile preferate au cele care mi-au redat puterea și m-au făcut să lupt pentru ceea ce îmi doresc. Ritmul potrivit, sunetul potrivit, glasul potrivit, sunt remedii de success împotriva momentelor de slăbiciune. Și totuși, din toate aceste momente, pot alege cu precizie unul anume, cel în care am realizat ca muzica poate spune o poveste.

Aveam patru ani și părinții m-au dus la Opera, la baletul Coppélia. Mama m-a îmbracat cu o rochiță delicată și mi-a împletit părul în așa fel încât mă simteam ca o prințesă. Tata m-a luat de mânuță și am urcat toți trei treptele clădirii impunătoare ale Operei Române. Eleganța clădirii și a doamnelor cu rochii lungi mi-au rămas mult timp întipărite în minte. Eram convinsă că eram invitată la un bal și că spectatorii au venit special să mă vadă pe mine.

Mama mi-a explicat cum balerinii spun o poveste cu ajutorul muzicii, că nu trebuie să aud cuvinte, ci doar prin intermediul ritmului pot să înțeleg sentimentele personajelor sau ce exprimă balerinii prin dans. Costumele și calitatea decorului care te trimite în lumea de poveste ajută bineînteles la înțelegerea poveștii, însă ceea ce contează cel mai mult este imaginația, și felul în care lași muzica să îți poarte gândurile cât mai departe de sala Operei, într-o lume de vis, unde păpușile prind viață.

În timpul pauzei am iesit în holul Operei și am început să dansez pe scări, închipuindu-mi că sunt o mare balerină. Acum zâmbesc cu melancolie de fiecare dată când văd câte o fetiță dansând pe treptele Operei.

Experiența primului spectacol la Operă m-a marcat profund și sunt recunoscătoare că am înțeles de mică importanța muzicii în redarea unor povești minunate. Pot sta linistită în pat și, ascultând o simfonie, pot experimenta o mulțime de sentimente, pot vizita în gând nenumărate țări, pot dansa pe ritm de vals sau călări prin Texas.

Nu imi trebuie nimic altceva decât un sistem audio bun, cu un design frumos, care să se asorteze cu mobile mea și pot visa linistită.

r2730db-2_d0a689bc-2474-4a0c-831c-720799e127d3

Aleg CD-ul potrivit, pornesc boxele Edifier și îmi las gândurile purtate pe ritmurile muzicii….

 

Articol scris pentru SuperBlog2017. Fotografiile nu îmi aparțin, sunt preluate de pe http://www.edifier.com/int/en/speakers/r2730db-bluetooth-bookshelf

2 gânduri despre “Despre muzică

  1. Pingback: Proba 5. EDIFIER, sunetul din viața ta

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s