Un film, o întrebare

Recunosc, sunt genul de om care preferă filmele vechi, de prin anii ’50, ’60. Cred că atunci se punea mai mult accent pe jocul actoricesc și fiind pasionată de teatru, îmi place să urmăresc fiecare mimică a actorilor. Iar  ei, actorii, mi se par mult mai umani decât vedetele hollywoodiene din zilele noastre, operate și photoshopate, modelate toate după standardele actuale. Peisajele sunt desprinse parcă din povești, orașele bubuie de viață iar natura calmă creează cadrul protector în care se desfășoară aventurile personajelor principale.

Cu toate că aș putea petrece oricând o seară liniștită pe canapea, uitându-mă la un film vechi, imi place să urmăresc și când apar filme noi, pentru că nu aș renunța niciodată să merg cu prietenii la cinema. Vreau să fiu la curent cu tot ce se întâmplă în lumea cinematografică iar calitatea unor filme din zilele noastre este de necontestat.

Prietenii mei vor acum să vadă filmul „Beyond Skyline”, cu Frank Grillo în rol principal. Pe Grillo îl știu din serialul meu preferat, „Prison Break”, în care îi dădea viață personajului Nick Savrinn, așa că am fost nerăbdătoare să mă uit la trailerul noului său film.

Beyond-Skyline-mic.jpg

 

Nu sunt o eu împătimită a fimelor SF, însă întotdeauna m-am întrebat cum aș reacționa dacă Pământul ar fi atacat de vreo specie de extratereștrii răuvoitori. Prima dată când m-a izbit acest gând a fost atunci când un coleg de facultate a râs de mine, spunându-mi că dacă am fi atacați de extratereștrii aș fi prima care ar muri. Omul era îndreptățit să creadă asta, având în vedere comportamentul meu de atunci. Mă împiedicam de orice ușă, îmi uitam rucsacul peste tot, îmi cădeau eprubetele din mână și de fiecare dată când făceam vreun experiment chimic, mă îndepărtam rapid de flacără, fiindu-mi foarte frică de foc. Și totuși, motivul principal pentru care colegul meu mi-a zis ce mi-a zis este faptul că ajutam toți colegii. În opinia lui, dacă ne-ar fi atacat extratereștrii, eu aș fi căzut prima victimă, fiindcă în loc să fug, eu m-aș fi oprit să îi ajut pe toți. Acum îmi dau seama că am primit un compliment, dar la momentul respectiv am fost foarte revoltată. Eu, să mor prima? În niciun caz! Eu sunt vitează, i-aș salva pe toți! Și după ce aș fi dus familia și prietenii la adăpost, m-aș fi întors să îi conving pe atacatorii nemiloși că noi, oamenii, nu suntem o specie chiar așa de rea și că putem toți conviețui și avea grijă de planeta noastră. Am construi împreună o civilizație nouă în care ar domni pacea.

Adevărul este că nu știu cum aș reacționa. Și probabil nici nu o să aflu vreodată. Mult mai probabil este ca pe 3 noiembrie 2017 să mă găsiți la cinema, urmărind filmul SF care s-ar putea să îmi dea câteva idei de supraviețuire…just in case  🙂

 

Articol scris pentru SuperBlog2017. Fotografia nu îmi aparține.